„Descoperiți ce funcționează….!”

Constelația-Ritualurilor este despre acumularea puterii pentru a găsi tot ce ne aparține cu adevarat, pentru a recunoaște lucrurile așa cum sunt și apoi pentru a le integra în mod armonios în întregul sistem. Aceasta adună puterea proprie într-o forță de viață liniștită, îndreptată spre iubire și respect.

„Numai ceea ce iubim ne eliberează!”
Bert Hellinger

În această lucrare este clar să vedem cum atitudini comune cum ar fi: dorința de a avea totul sub control, tulburarea separării și respingerii, deschiderea sau secretizarea și dorința de a lupta duce mai ales la pierdere sau eșec.

„O persoană rezonabilă este condusă de destin – o persoană încăpățânată este târâtă de destin! “
Seneca

În lucrul Constelația-Ritualurilor experimentăm un fenomen pe care Dr. Albrecht Mahr îl numește „Câmpul cunoscător”. Este o conexiune involuntară puternică cu toate rudele noastre, cu cei apropiați din familia noastră, cei mai departe de patria noastră; religia proprie, culoarea pielii și valorile de bază comune. Mai multe sisteme la care aparținem, de asemenea, includ animale, plante, pietre și spirite, tot pământul și întregul univers.

În Constelația-Ritualurilor se constată în mod clar că puterile din lumea invizibilă ne influențează și ne proiectează profund viețile. Influențele bune și rele au acest impact puternic, pur și simplu pentru că există! Indiferent dacă suntem conștienți de ele sau nu sau dacă le recunoaștem sau le respingem.
În timpul lucrului Constelației, destinul strămoșilor noștri plecați, cei ignorați sau uitați devin recunoscuți ca fiind mijloacele noastre de existență decisive. Pentru a ajunge la această dimensiune este nevoie de măreția deplină a omenirii – care are acest lucru pur și simplu la îndemână!

Conceptul lumii Șamanice privește și recunoaște nevoia și limitele ființelor umane ca o stare fundamentală naturală recunoscută. La fel, vechea nevoie umană de bază și scopul de a avea un loc bun în lumea în care trăim. În consecință, ne uităm la Constelația-Ritualurilor Șamanice pentru o putere utilă, de împuternicire și împlinire a vieții, care ne aparține în mod firesc și pe care evident ne putem baza.

Aceste puteri de ajutor pot fi alte persoane, calități sau experiențe ale spiritului, trupului și sufletului. Conectarea cu aceste puteri într-un ritual adânc conștient poate duce la un sprijin susținut în viața noastră.

„Die Heilung kommt von außerhalb …” (Vindecarea vine din afara noastră …)
Daan van Kampenhout

Deci, Constelația-Ritualurilor Șamanice servește o achiziție continuă de putere din vasta „sursă de energie universală” a Atotcuprinzătoarei Ființe. Introspecția în propria situație și întărirea persoanei sunt cuplate de extinderea lucrului Constelației tradiționale cu abordarea Șamanică și de asigurarea unei soluții durabile.

Șamanismu

este, în prezent și în linii mari pentru civilizația Occidentală, un domeniu necunoscut. Cunoștințele noastre inițiale de tip animist și atașamentul emoțional cald cu Mama Pământ, cu sufletul, cu forțele lumii spirituale, sunt aruncate deoparte și uitate.

De la epoca industrializării, dezvoltarea științelor și schimbările rapide ale societății noastre informaționale, conduc la a privi ceea ce are legătură cu originile noastre naturale, ca fiind de multe ori doar utopie romantică sau înapoiere barbară.

Prin urmare, avem proiecții, la fel ca în toate lucrurile care ne sunt necunoscute, sau chiar fascinante, și, în același timp, sentimente de anxietate. Această atracție și simultană repulsie, desigur, duce la atitudini ambivalente și la o incertitudine fundamentală.

Aceasta nu este un îndemn către o atitudine față de viață orientată spre viitor sau trecut, ci spre îmbunătățirea vieții și a semnificațiilor sale, o combinație pentru care am depus eforturi atât în viața cât și în munca mea.

În trecut, șamanismul ne-a inventat și dezvoltat. Nu numai personal, dar, de asemenea, este unul dintre strămoșii noștri, unul dintre lucrurile ce țin de istoria pământului nostru. Faptul că existăm, că suntem noi toți, în fiecare zi, îl face să aibă un viitor. Unul personal și unul pentru copiii noștri.

Noi toți trăim prezentul nostru, de la originea noastră până în viitorul nostru.

„O viață cu rădăcini și cu aripi!” – cum zice Sneh Victoria Schnabel

Este și a fost întotdeauna o provocare pentru noi, oamenii să trăim în lumea noastră paradoxală și duală. Toate realizările progresive ale noastre nu ne-au fost date gratuit, deși mulți își consideră garantat dreptul la ele!

În mod firesc, viața cea nouă vine întotdeauna printr-un El Agresiv și o Ea Receptivă, conectați.

Viața nouă merge direct la El, îi dă recunoaștere , și El o ia. Apoi Ea o primește, o păstrează, îi dă naștere în Ea, și dacă totul merge bine, viața nouă se naște și se trage din ambii ( El și Ea) .

Din fericire, viața își are formă polară, iar aceasta garantează reînnoirea noastră, și sarcina noastră de bază va fi generată astfel: Recunoaște conectarea tuturor contrariilor! Găsiți Dumneavoastră căile de acces , de rectificare și readucere a vioiciunii!

Chiar în om există posibilitatea să dea recunoaștere legăturii vii și creative a tuturor contrariilor și să-și asume responsabilitatea, să unească ambele sale aspecte într-un Eu Nou , care este ancorat în Cunoașterea omenirii, pe care o numim acum șamanism.

Constelația-Ritual este o combinație de constelații sistemice cu ritualuri șamanice.

Oamenii sunt însoțiți în propria lor putere. Barierele si complicațiile sunt rezolvate, și noile setări se învață, rămânând utile de-a lungul vieții.

Ritualul ȘAMANIC – reprezintă decizia cuiva să-și reînnoiască accesul la știința străveche, cuprinzătoare și atotprezentă pe Pământ. Acest lucru ne dă putere într-un fel plin de viață, în legătură cu ființa noastră invizibilă, cu întregul nostru, în măsura în care mărimea exercițiului , precum și adâncimea binecuvântării permite, îngrijind inclusiv Pământul nostru existent.

Astfel, nașterea noastră va fi împlinită în dreptul Pământului și al nostru, cuprinzând o sarcină de viață completă: a fi o parte din MARELE TOT!

PORȚI ALE VIEȚII – O catedrală naturală a vieții

A fost creată în acele vremuri în care am sculptat într-o fabrică veche de pianuri, unde închiriasem o cameră ca atelier.
În Germania, vechiul înseamnă vechi! Nu exista încălzire, nici toaletă – dar era ieftin!
Singurul cuptor de cărbune, care nu a câștigat niciodată o bătălie împotriva aerului rece din iarnă, care intra de pretutindeni, m-a forțat să-mi încălzesc instrumentele deasupra lui chiar înainte de a-l atinge.
De multe ori era atât de rău încât chiar și uleiul pe care îl foloseam se transforma în grăsime peste noapte!

Toaleta era o altă temă delicată.
Am avut doar una comună în curte, folosită de toți meșterii și artiștii din acest complex!
Nu vorbim despre asta, este inestetic!
Pentru a ajunge acolo, a trebuit întotdeauna să urc pe o scară lungă de lemn, să merg prin curte și apoi să ajung în acel loc urât!

In atelierul meu mai erau citeva bucati de lemn, uitate acolo de la ultimul lucrător în lemn. N-am mai lucrat niciodată cu lemn, dar o bucată specială de lemn a devenit mai târziu această sculptură pentru mine. Cumva mi-a atras întotdeauna atenția și m-am întrebat, ce este? Și ce vrea să înțeleg! Cine este în ea?
Așa că m-am uitat la ea din când în când și pur și simplu am fost cu ea, încercând să simt mesajul ei!

A fost una din acele zile reci. Așteptam ca instrumentele mele să se încălzească în cuptor și am simțit că menstruația era gata sa-mi vină. Pentru a evita cât mai mult timp plimbarea neplăcută la toaleta urâtă, m-am întors spre această piesă deosebită de lemn și am început din nou să comunic cu ea așa cum am făcut doi ani din când în când.

Încă adâncită în această discuție tăcută, nevoia de a merge la toaletă a fost inevitabilă, așa că m-am adunat pentru a merge.

Când în sfârșit am ajuns acolo, sângele meu a început să se strecoare și prin sângele meu, am primit mesajul.
Mai întâi am simțit o înțelegere profundă, care apoi s-a transformat într-o viziune a acelor porți feminine ale vieții și, în același timp, într-o atitudine interioară, care este necesară, în timpul primirii acestei puteri și binecuvântări ce vin prin ea.

Am fost foarte impresionată când m-am întors în atelierul meu și imediat viziunea mea a fost atrasă de lemnul meu prieten.

De îndată ce o țin în mâinile mele, simțindu-i pielea naturală pe spatele ei, știam că această înțelegere pe care am primit-o a fost aceea că ceea ce trăiește în ea din totdeauna … așteptându-mă să o ajut să-i dau forma.

Așa că m-am topit într-o comuniune inspirată și fluxul de viziune a continuat până am recunoscut în această bucată de lemn însăși Viața Divinei Mame – forțându-ne pe noi femeile să ținem cu o mână în regulile inevitabile ale vieții materializate și cu cealaltă mână susținând o binecuvântare creativă. Acceptarea acestei înțelegeri, împreună cu o stare interioară de devotament, este o femeie într-un echilibru fundamental cu viața.

Descrierea comentariilor sculpturii:
Femeia care trăiește acum în generația actuală la sfârșitul liniei o descrie în corpul ei fizic prin atitudinea interioară a gestului ei cu demnitate!
Picioarele ei sunt orientate ferm spre pământ. Degetele de la picioare spre Pământ, călcâiele către Cer. Picioarele ei sunt larg deschise, indicând de la un pol al vieții la celălalt.
De la ființa muritoare la viața veșnică cu multe fețe.
Prin vaginul ei dă naștere la ceva sau la cineva. În orice caz, totul este rotund!
– o viață nouă, o nouă cale, o nouă perspectivă, o nouă piesă de artă!

Brațele sale sunt deschise ținând seama de dualitatea vieții.
Fața ei arată că ființa ei este reglată în fluxul ancestral al puterii ajungând chiar la Viața însăși.
Ea este Viața vie. Forma actualizată. – Fiica Pământului și a Cerului. Și ea face parte din tot ceea ce a fost înainte de a-și pune picioarele pe acest pământ – toți strămoșii!
Acestea din sângele ei cu două picioare, mai in larg si astea cu patru, si cu multe piciore, fara picioare cu aripioare de pește. Cu aripi și rădăcini și unele de care nu avem nici o idee!

În spatele ei se pot vedea două treimi din fața mamei.
Cine s-ar putea pretinde că știe totul despre mama sa?
Trăiește și a trăit într-o altă perioadă, într-o altă lume și la un alt fel al vieții.

În spatele ei este fața bunicii.
Despre ea și din viața ei știm și mai puțin.

la un nivel superior este locul bunicii și străbunicii.
Despre acestea știm personal foarte puțin.
Și apoi sunt toți strămoșii noștri feminini, care au construit prin viața și destinul lor „catedrala vieții”.

Au fost și sunt porți, prin care viața vine la noi.
Întruchipat în membrii familiei noastre vii cu sau fără corp, ca moștenire în ADN-ul nostru și ca  o mișcare în sufletele noastre.

Acolo suntem atinse de tot ceea ce au reușit să ne dea ca un dar nouă, care trăim ACUM! – și, de asemenea, cu o povară neterminată, în cazul în care acum este timpul nostru și privilegiul de a-i face față.

Când am terminat această sculptură, după ce am lucrat practic la ea cu febră tot timpul posibil, m-am întrebat cum aș putea să o sculptez fără a avea cunoștințe și abilități de sculptură în lemn? – Viata e minunata!
În familia mea sunt mulți artiști, visători și vindecători și multe mame. Așa banues

că am avut ajutor din mai multe „mâini”!

N-am vândut niciodată această sculptură, pentru că mi era prea draga si prea atingatoare.
Dar nu aveam nici o idee, că nu voi rămâne artist, chiar și eu am vrut cu încăpățânare.
Acel viu a vrut să-l dau nu ca mamă, ci ca un fel de moașă pentru copiii altor oameni în nașterile și decesele lor continue.
În orice caz, artistul din mine nu a dispărut tocmai s-a schimbat.

În aceste zile, împărtășesc ființa mea ca un practicant al constelațiilor, un profesor, un ajutor șaman.

Sau simplu,
ca o femeie de arta vieti!